Tricouri funny - reteta perfecta a succesului

V-ați întrebat vreodată ce se ascunde în spatele hainelor din piele accesorizate cu tone de lanțuri de metal? Sau poate cum ar fi cu adevărat un om îmbrăcat întodeauna cu haine elegante, sau, dimpotrivă, stângăcii vestimentare care dau naștere unui produs expirat al societății, raportat la modul de percepție al lumii, și anume: tocilarii? Hainele, în ziua de azi, din păcate sau din fericire, ne botează cu atributele pe care ni le asumăm atunci când ieșim pe stradă. Poate fi o chestiune de principiu, referitor la superficialitatea cu care considerăm sau desconsiderăm o persoană. Însă, să fim cinstiți! Primul contact cu un om este cel vizual...judecăm mai întâi ambalajul, și cel mai adesea ne raportăm la el indiferent de conținutul său de care am luat la cunoștiință între timp. De aceea trebuie să fim atenți la ce purtăm. Hainele sunt primele care iau cuvântul pentru noi în dialogul cu un necunoscut.

Recunosc că nu am dat o importanță prea mare acestor considerente. Psihologia modei vestimentare? N-aș prea zice... Cel mai adesea ne aruncăm pe noi la întâmplare niște țoale de prin casă, care ne sunt la îndemână. Ar fi normal să fie ceea ce trebuie indiferent de ce alegem, din moment ce încă mai există în propria garderobă. Eu, cel puțin, așa procedez. Mai ales când rătăcești buimac prin șifonier, în bezna oarbă a dimineții, ori te cocoți la naiba-n praznic, și conștientizezi răvășit de nocturna de pe bulevard, care îți agață de ferestre raze orbitoare, că la ora 7 nu trebuia să pleci de acasă, ci să începi programul. Iei ce îți cade prima dată în mână. Cred că a existat, totuși, un moment în care am reușit să-mi probez imaginația prin haine alese cu discernământ. Culori obișnuite, deobicei alb sau negru, pentru simplul fapt că este definiția intuitivă, ce-i drept, a extremelor. Două culori pline de semnificații, dar care nu sugerează puritatea și perfidia, ci pur și simplu emoțiile: ura/iubirea - două imagini antitetice care la un moment dat se confundă -, teama/curajul (întodeauna negru, și mai apoi alb), nebunia/chibzuința, ș.a.m.d.

Dar niciodată nu am purtat un tricou cu mesaje haioase. Aici treaba devine mai complicată. 

Imaginați-vă că omul ăsta...

cumfaccasa.ro

ar purta tricoul ăsta... 

Parcă e cam anapoda. 

M-am informat puțin în sensul ăsta, și am găsit un sait mișto cu cele mai funny tricouri. Am zis că dacă tot urmează să merg la o petrecere vinerea asta, să-mi iau și un Party Evolution..., adică un tricou personalizat. Pe lângă bumbac 100%, este și educativ. Tocmai am aflat stadiile evoluției vieții urbane, așa cum ne-au fost prezentate de la maimuță și până la homo sapiens. E practic reprezentarea involuției pe care o știam până acum. Sugestiv, nu? Clasic deja...

P.S. Articol redactat în cadrul concursului SuperBlog!